» Turneul artistului piteștean a fost amplu criticat din cauza contextului geopolitic
Piteșteanul Andrei Ropcea, cunoscut publicului larg sub numele de scenă Randi, rămâne unul dintre cei mai ascultați artiști români în spațiul ex-sovietic. Un turneu efectuat de artist în această vară a readus în atenție succesul istoric al proiectului Morandi, dar și modul diferit în care acțiunile sale sunt reflectate de mass-media din România și cea din Rusia.
Rădăcinile succesului lui Randi în estul Europei datează de peste două decenii. Lansat în 2005 alături de Marius Moga, proiectul Morandi a transformat piese precum „Angels” (Love Is the Answer) sau „Save Me” în adevărate fenomene de masă. Albumul N3XT a obținut la vremea respectivă triplu disc de platină în Federația Rusă.
După ce trupa Morandi a anunțat că va susține concerte în fața publicului rus, în Rusia, Belarus și Abhazia, regiune georgiană care și-a proclamat independența, dar nu este recunoscută la nivel internațional, reacțiile nu au întârziat să apară inclusiv la nivel oficial, MAE emițând un comunicat conform căruia „Ministerul Afacerilor Externe al României își exprimă dezacordul ferm cu privire la concertul trupei Morandi, programat pentru 7 august 2026 la Sukhumi, Georgia, în regiunea separatistă Abhazia. Rămânând fermă în politica sa de nerecunoaștere, România își reafirmă sprijinul neclintit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional”.
Publicațiile din spațiul ex-sovietic au aplaudat concertele
În ciuda numeroaselor dezbateri, piteșteanul a efectuat un turneu extins în spațiul est-european, însă contrar așteptărilor, acesta nu a inclus marile metropole. Agenda a cuprins exclusiv orașe regionale și zone precum Mahacikala, Vladikavkaz, Nalcik, Peatigorsk, Stavropol, Krasnodar, Rostov pe Don, dar și regiunea Abhazia.
Într-o serie de declarații oferite recent în cadrul unor podcasturi, Randi a explicat strategia din spatele acestor locații și a descris primirea de care s-a bucurat din partea fanilor.
„Artiștii se duc în orașele mari precum Moscova și Sankt Petersburg, noi n-am luat orașele mari, probabil la anul. Oamenii erau foarte dornici, unii au venit la mii de kilometri să ne vadă în concerte, alții ne urmăreau cu mașinile și mergeau după noi din concert în concert”, a explicat artistul în cadrul podcastului.
În timp ce în România decizia artistului a stârnit critici aprinse în mass-media din cauza contextului geopolitic complex, publicațiile din spațiul ex-sovietic au scris despre eveniment ca fiind o șansă pe care „mulți o așteptau de aproape două decenii”.
Randi a fost prezentat drept vocea din spatele „soundtrack-ului tinereții” unei întregi generații. Presa locală din Caucazul de Nord și din regiunile din sudul Rusiei a reflectat venirea unui artist din Uniunea Europeană ca pe un eveniment rar.
„Au existat momente în care corectitudinea politică s-a transformat în tăcere”
Reacția artistului piteștean s-a axat strict pe neutralitatea actului artistic. Randi a susținut public că rolul său este de a răspunde cererii publicului și de a onora atașamentul fanilor, independent de deciziile guvernamentale.
„Către cei care ne-au condamnat pentru că ne-am adus muzica acolo unde era cel mai mult nevoie de ea… Nu am pretins niciodată că înțelegem lumea în toată complexitatea ei. Poate că nu o vom înțelege niciodată. Suntem, pur și simplu, artiști și poate că idealiștii din noi încă îndrăznesc să creadă că omenirea poate deveni mai bună decât este astăzi. Nu cunoaștem toate poveștile care i-au transformat pe cei aflați la putere în oamenii care au devenit. Știm că lumea este adesea mai pragmatică decât și-ar dori artiștii să fie, un loc în care corectitudinea politică este prea des pusă mai presus de simplul fapt de a fi om”.
„Au existat momente în care corectitudinea politică s-a transformat în tăcere, tăcerea în indiferență, iar indiferența a făcut ca omenirea să piardă o parte din sufletul său. Refuzăm să credem că ar trebui să aibă granițe compasiunea. Suntem artiști! Nu noi alegem locurile în care muzica noastră este necesară, oamenii o fac. Cântecele noastre nu au întrebat niciodată pe nimeni unde s-a născut, ce limbă vorbește, sub ce steag trăiește sau în ce alege să creadă. Muzica are o singură patrie: inima omului”.
„De ani de zile am văzut străini cântând aceleași versuri cu lacrimi în ochi, îmbrățișându-se fără să aibă nevoie de o limbă comună. În acele momente nu au existat dușmani, națiuni sau diviziuni, doar oameni care și-au amintit, fie și pentru câteva minute, că aparțin unii altora. Poate că cea mai mare iluzie pe care am creat-o este că liniile trasate pe hărți definesc cine suntem. Nu o fac!”
După încheierea seriei de concerte din est, agenda Morandi se mută în Europa Centrală și de Vest, fiind deja confirmate apariții în Polonia, la Varșovia și Gdynia.
Material relizat de C.D.
Foto: ediția tipărită
