Încă nu au fost bătute în cuie măsurile fiscale care se vor lua pentru încadrarea în deficitul bugetar. Liberalii consideră că, înainte de a se pune o povară pe mediul privat, să se vină cu un plan de reducere a cheltuielilor statului.
”Am convenit, în Coaliție, o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli și venituri. Astfel, ne dorim să asigurăm o dezvoltare robustă a României în următorii ani, dar și să ne încadrăm, anul acesta, într-o cotă de deficit bugetar agreată cu organismele internaționale. Am căzut de acord ca, pentru anul 2023, să avem o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei. Aceasta va fi compusă, simetric, din aproximativ 6 miliarde lei provenite din reducerea cheltuielilor și aproximativ 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri.
Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, am considerat obligatoriu ca, înainte de orice discuție despre veniturile la buget și eforturi cerute mediului de afaceri sau populației, să avem o decizie despre reducerea cheltuielilor statului și despre viziunea creșterii economice a României pe termen mediu și lung. În momente ca acestea, statul trebuie să fie primul care dă dovadă că este gata să se eficientizeze pentru a asigura dezvoltarea României.”, au transmis liberalii.
Referitor la reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar, s-a agreat o serie de măsuri, printre care:
- Reducerea cu minimum 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți).
- Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.
- Comasarea între instituții subordonate parlamentului, guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.
- În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.
- Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.
- Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.
- Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.
- Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției.
- Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.
Foto descriptiv. Sursă foto: informateca.ro.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Narcis Sofianu: Propunerea de mărire a numărului de angajați ai CJ Argeș este inoportună
