Începând cu data de 9 mai și până pe 15 iulie, ITM Argeș va demara o serie de controale care vizează îmbolnăvirile generate de stresul profesional. Potrivit ITM, cazurile au crescut exponențial în ultimii ani, decesele din cauza epuizării fiind cele care îngrijorează cel mai mult.

A fost identificată și o serie de domenii în care s-a constatat acest risc de stres profesional: industria alimentară, industria textilă, producția de piese și accesorii pentru autovehicule, comerț, învățământ, sănătate, activități de protecție și gardă.

Stresul nu i-a ocolit nici pe cei din administrația publică, drept care ITM va controla și nivelul de stres din rândul bugetarilor.

 ***

Am vrut să aflăm cum văd managerii sau directorii de instituții riscul de stres profesional în rândul propriilor angajați. Vă mărturisim că, ascultându-i, am realizat că primii și cei mai stresați sunt chiar ei, cei care gestionează propriile societăți sau managerii din fruntea instituțiilor publice.

Gheorghe Badea: Majoritatea aruncă vina pe întreprinzători, pe angajatori, că nu măresc salariile

Gheorghe Badea, cel ce a fondat Grupul Industrial Componente (GIC) și unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din judeţul Argeş, spune că nu s-a confruntat cu cazuri de stres profesional în rândul angajaților și că – atâta timp cât ai stabilitate în piață – nu ar trebui să ai niciun stres nici ca angajat, nici ca angajator.

Nu a trebuit să gestionez genul acesta de probleme, de stres profesional în rândul angajaților. Stresul profesional, în industrie și în orice activitate economică, și al salariaților, și al întreprinzătorilor, este piața. Dacă ai piață, îți rezolvi și resursa financiară, și dotările, și organizarea și atunci stres nu e nici la muncitori, nici la economiști, ingineri sau la manageri. Dacă nu e piață, atunci apare acest așa-zis stres în industrie. Cu cât se muncește mai armonios, mai lejer, cu atât performanța este mai mare, iar eu am tot interesul să se muncească așa.”,  ne-a declarat Gheorghe Badea.

Potrivit omului de afaceri, societatea în care trăim reprezintă un factor infinit mai mare de stres: „Stresul actual nu e atât de mare în industrie, cât în societatea noastră, creat de ultimele evenimente: pandemia și războiul. Toate aceste evenimente au fost prezentate cu o amplitudine extraordinară și cu o abilitate de a băga teamă, frică, în oameni. Acesta este cel mai mare stres. În plus, durerea mare este că nu numai la noi, dar și în toată lumea, valorile nu mai sunt folosite, iar puterea de decizie, de la grădiniță până în vârful-vârfurilor, este în mâna mediocrității.”

Salariile care nu mai acoperă nici pe departe supraviețuirea de zi cu zi reprezintă, probabil, cea mai mare sursă de stres în rândul angajaților. Omul de afaceri Gheorghe Badea susține că antreprenorii au devenit un fel de bau-bau și sunt învinuiți că nu dau salarii mai mari, în contextul în care, pentru ei, asta ar reprezenta o direcție sigură către faliment.

Majoritatea aruncă vina pe întreprinzători, pe angajatori, că nu măresc salariile. Mulți dintre cei care fac aceste acuze nu cunosc desfășurătorul costurilor care intră în preț. Prețul produsului pe care îl faci pentru Renault sau pentru orice tip de mașină este stabilit pentru cel puțin 3-4 ani. Nu poți să umbli cu un ban la manoperă.

Într-o economie puternică, creșterea de salarii trebuie corelată cu inflația. Trebuie să acorzi creșteri de preț în pas cu inflația și să mai acorzi câteva procente pe creșterea productivității muncii. Dacă nu crești productivitatea muncii, nu poți să dai peste inflație nici două procente, că te păcălești: îi dai azi, mâine, iar la anul dai faliment.”,  a mai declarat Gheorghe Badea.

În schimb, la bugetari, situația este, de la un an la altul, din ce în ce mai bună: La bugetari, pe lângă creșterea fantastică a numărului de personal, cresc și salariile. De ce? Sunt mii de bugetari care n-au sădit un pom, nu au făcut un bordei, habar n-au cum se produce banul, nu au eficiență!”

Constantin Zaharia: Ne confruntăm în permanență cu lipsa forței de muncă, cu persoanele pe care le calificăm și care apoi pleacă

Constantin Zaharia, patronul uneia dintre cele mai mari fabrici de panificație din Argeş, susține că niciun angajat nu i-a raportat că ar suferi de stres profesional sau că s-ar simți epuizat la locul de muncă. Din contră, patronul Zaris susține că are pe cap infinite stresuri, majoritatea legate de forța de muncă extrem de volatilă.

Din experiența mea de 20 de ani, de când am societatea, nu am avut semnalat niciun caz legat de stresul profesional. Dacă s-ar face un sondaj, ar reieși că salariații sunt ok și chiar se bucură de unele privilegii pe care noi le-am creat. În cazul administratorilor, însă, stresul este deosebit de mare. Ne confruntăm în permanență cu lipsa forței de muncă, cu persoanele pe care le calificăm și care apoi pleacă…

Pe lângă faptul că aveam forța noastră de muncă pe care încercam să o calificăm și care nu este deloc stabilă, am încercat și cu persoane din Asia, doar că legislația este nepusă la punct. Chiar am intervenit cu amendamente în acest sens, pentru schimbarea legii. Cei din Asia, angajați nepalezi și pakistanezi în cazul meu, vin, stau câteva luni, își obțin permisul de ședere de la Emigrări și apoi pleacă fără să ne anunțe, uneori și în grup, în Germania, Austria, Spania, Italia.

Vă dați seama că avem de gestionat situații foarte complicate.”, ne-a declarat patronul Zaris.

Potrivit acestuia, salariul nu ar mai fi un factor de stres, pentru că patronii i-ar plăti bine pe salariații fideli și determinați să muncească.

Nu mai există de mult salariul minim în industria noastră. Cred că niciun angajator nu-și mai permite să dea salariul minim unui salariat, mai ales dacă este stabil și are un minimum de experiență. Salariile sunt destul de mari în România, pentru persoanele stabile, care vor să muncească.”, ne-a mai declarat omul de afaceri argeșean.

Alina Manea: Cu cât ești mai implicat și cu cât vrei să iasă lucrurile mai bine, cu atât stresul crește

Educația este un alt domeniu în care stresul profesional își spune cuvântul, potrivit celor de la ITM și în ciuda celor care cred că profesorul vine, stă câteva ore la cursuri și apoi pleacă liniștit acasă.

Pot să spun că pentru un om care vrea să-și facă treaba și să ia deciziile cele mai bune chiar este stres profesional. De evitat nu e posibil. Cred că proporția de stres trebuie raportată și la gradul de implicare. Nu toți înmagazinează stres profesional la fel. Cu cât ești mai implicat și cu cât vrei să iasă lucrurile mai bine, cu atât stresul crește. Când ești liniștit, nu se întâmplă nimic.

De asemenea, volumul de muncă este foarte mare, raportat la numărul de persoane. Salariile sunt cele pe care le cunoașteți. Există și zona de presiune care vine dinspre factorul de decizie și factorul de stres crește când trebuie să surmontezi zona asta.”,  ne-a declarat Alina Manea, fostul inspectorul general al Inspectoratului Școlar Argeș.

Potrivit domniei sale, nu am avut cazuri de stres profesional raportate, poate și pentru că avem acel spor de solicitare neuropsihică care te poate ajuta să suporți mai ușor stresul”.

Adriana Molfea: Lucrurile s-au mai liniștit, dar sunt totuși  aceiași oameni care desfășoară cam aceeași activitate

Și domeniul sănătății este vizat de către controalele ITM. Față de perioada COVID, când spitalele nu mai făceau față, iar medicii erau epuizați, numărul acestora reprezentând o problemă constantă, lucrurile s-au mai relaxat în ultima perioadă. Nu foarte mult însă, căci deficitul de personal reprezintă o problemă stringentă în continuare.

Lucrurile s-au mai liniștit, dar sunt totuși aceiași oameni care desfășoară cam aceeași activitate, pentru că 13 din cele 15 paturi de COVID au fost alocate patologiei non-COVID, iar bolnavii sunt tratați de același număr de personal. Este a doua oară în două luni când am scos la concurs posturi și tot nimic. Suntem deficitari cu cel puțin doi medici pe zona de ATI. Am încheiat niște contracte pentru efectuarea de gărzi, dar nu le vom putea încheia la nesfârșit. Activitatea este destul de solicitantă pentru dumnealor și în timpul zilei.”, ne-a declarat managerul Spitalului Județean Argeș, Adriana Molfea.

Eforturile de a aduce medici pentru secția de ATI nu sunt de ieri, de azi. Între timp, unii medici de urgență au ales alte spitale.   

Am asigurat și locuințe de serviciu și tot nimic. Am scos posturi de medic, la care se pot prezenta și rezidenții din ultimul an și tot nimic.  Inițial, au vrut, apoi nu au mai venit. Probabil că îi descurajează activitatea care este foarte grea. E mai ușor de făcut gărzi în spitale mai mici, cu patologii puține. Cred că acesta e singurul lucru care îi reține,  gărzile sunt foarte grele la Spitalul Județean.”, argumentează managerul Adriana Molfea, adăugând:

Nu am mai avut cazuri de epuizare în rândul personalului, oamenii și-au luat între timp și concediile și-au mai încărcat puțin bateriile. Acum îmi iau și eu o parte din concediul pe 2020. Despre stresul conducerii, nu mai vorbim, că face parte din fișa postului.”

Radu Perianu: Nu am avut în viața mea o activitate mai stresantă decât cea pe care o am în calitate de prefect

La Prefectura Argeș, însă, stresul este mare și constant, mai ales la nivelul conducerii.

Eu nu am avut în viața mea o activitate mai stresantă decât cea pe care o am în calitate de prefect. Amintiți-vă, doar, evenimentele de până acum și am spus tot. Și nu doar eu am trecut prin astfel de evenimente, ci și cei dinaintea mea, iar unii au dus-o mult mai greu; mă refer la cei din județele de graniță, din București și Ilfov, unde au venit foarte mulți refugiați.”, ne mărturisește prefectul Radu Perianu.

Altfel, prefectul nu crede că în instituție angajații se simt stresați sau epuizați:

Cred că în prefectură nu este o atmosferă stresantă, dar cel mai bine ar fi să-i întrebați pe angajați. Cred că fiecare profesie are nivelul ei de stres. Mai vorbim și de la caz la caz: unele firi sunt mai emotive, se consumă mai mult, alții sunt mai puternici. De aceea cred că și în cadrul aceleiași profesii unii se consumă mai tare, alții mai puțin.”

Radu Perianu susține că, pentru păstrarea unui climat plăcut la muncă, le-a acordat angajaților concedii atunci când au avut nevoie. Eu am aprobat întotdeauna toate cererile de concediu care mi-au fost făcute. Sunt colegi care cer o zi, două sau trei, în afara perioadei clasice de concediu de câteva zile. Cer când au nevoie și le-am aprobat pe toate.”, ne-a declarat prefectul Argeșului.

Amezi uriașe pentru stresarea angajaților!

Până la 200.000 de lei este amenda pe care o riscă angajatorii dacă îşi stresează angajaţii, potrivit unor modificări aduse legislaţiei în anul 2020. Angajatorii pot fi amendați și dacă nu prevăd, în regulamentul intern, sancţiuni disciplinare pentru săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală de către angajaţi, dar şi dacă rămân pasivi şi nu iau măsuri pentru prevenirea şi combaterea hărţuirii morale la locul de muncă. Amenzile pornesc de la 30.000 de lei şi pot ajunge chiar şi la 50.000 de lei.

Citiți, pe același subiect, detalii pe anchetaonline.ro,