► O zi la Târgul de la Domnești
► Pâine, sare și SUV electric
Săptămâna trecută, fostul președinte Traian Băsescu trăgea clopotele fenomenului Călin Georgescu, despre care afirma că s-a fâsâit odată ce Realitatea TV a întors armele împotriva celui căruia, până mai ieri, îi tencuia ditamai statuia. Ei bine, s-a fâsâit și… nu prea, dacă este să judecăm după ce s-a întâmplat, duminica aceasta, la Târgul de la Domnești (Argeș).
Vizita anunțată a adunat câteva mii de cetățeni care au scandat tradiționalele lozinci și s-au călcat în picioare pentru a fi cât mai aproape de gurul agronom. Pe de altă parte, fără a vrea să minimizez câtuși de puțin acest fenomen – căci rămâne, în continuare unul îngrijorător -, cel puțin jumătate dintre cei prezenți erau membri AUR aduși cu mașini și microbuze din toate colțurile țării, dar și fauna care de obicei orbitează în jurul Georgescului: suveraniști cu cefe late proaspăt ieșiți de la sala de forță sau păcănele, influenceri din fundul curții, tiktokeri de-ai noștri, românești, daci liberi și daci ocupați cu „aifoanele”, oameni cu lupul dacic în cârcă, femei dace cu copii în cârcă, baba revoluționară cu goarnă la purtător, bătrâneii în straie populare și alură de Zamolxis după trei luni la Vaslui, agitatorii și răspunzătorii de programul de strigături, deschizătorii de drumuri pentru ca mulțimile să nu cumva să-l calce pe cap, din greșeală, pe micuțul Georgescu, tradiționalii mercenari și, evident, Oana Zăvoranu.
Cu toții strigau animați, într-un glas, numele izbăvitorului și simțeau că împreună contează și că sunt ascultați. Da, aceasta este România lui 2026, România pe care partidele pro-occidentale ne-au făcut-o cadou, România dezamăgită și mințită în mod constant, România care acum culege roadele acelui 6% din PIB pentru educație, niciodată acordat. Acesta este și motivul pentru care nu aș judeca prea aspru modul în care atâția români au picat în plasa unui șarlatan șomer, cu vile în Austria și România, cu gărzi de corp plătite de stăpânii săi, care le predică oamenilor despre jertfă, muncă și întoarcerea la tradiție dintr-un crossover 100% electric.
Din acest punct de vedere, spectacolul a fost unul extrem de trist și nu departe de imaginile din comunism: părinți împingându-și copiii la poze cu tovarășul, tablouri mari cu imaginea tovarășului, flori pentru tovarăș, ode grețoase pentru tovarăș, pază de corpuleț pentru tovarăș și multă-multă sărăcie și manipulare în jurul tovarășului.
Hitler, regretat de susținătorii lui Georgescu: ,,Nu știu de unde să-l scot pe Hitler ăla. Am nevoie de Hitler. Sau de Vlad Țepeș!”
Pregătirile pentru a doua pogorâre a tovarășului în sânul veșniciei de la sat au început încă de la ora 7.00. Vizita în târgul de la Domnești (al doilea târg vizat de Georgescu în turneul său rural) fusese anunțată pentru ora 7.30. Mașinile și microbuzele care aduceau membri AUR din întreaga țară soseau una după cealaltă. Lumea se saluta și se îmbrățișa. Mulți se recunoșteau de la fostele manifestații, erau deja figuri consacrate ale ecosistemului georgist. Tiktokerul oficial, dotat cu echipament profesional, era pregătit pentru live-uri pe o serie întreagă de grupuri, să ajungă informația la cât mai mult popor.
Pe ici pe colo, pentru a încălzi mulțimea, animatorii tradiționali scandau lozinci precum ,,Călin Georgescu președinte!” și ,,Turul doi înapoi!”.
Cea mai zeloasă era o femeie pe la vreo 70 și ceva de ani, dotată cu un amplificator de-ți muta urechile. Era deja vedetă printre obișnuiții festurilor pe bază de Georgescu. Doamna emitea pe bandă rulantă un potpuriu de clișee, teorii ale conspirației și glorificări ale nazismului și ale lui Hitler însuși.
„Avem nevoie ca țara să fie eliberată de hoți. Ne-au cotropit țara. Bogățiile din România sunt cărate în Uniunea Europeană, nu în Rusia. UE ne exploatează totul. Mâine-poimâine veți plăti taxe și pentru aerul pe care-l respirați. E deja contaminat. Treziți-vă, români, fiți stăpâni în țara voastră, fără șobolani! Vrea să vă bage cip-uri, vrea să vă vaccineze din nou ca să vă tâmpească. Să muriți proști și sclavi în propria țară. Nu vă spun poveșți. Ne pierdem identitatea de români. Străbunii noștri și-au apărat țara, noi ce facem? Nici măcar să ne ridicăm vocea la ei? Nu știu de unde să-l scot pe Hitler ăla. Am nevoie de Hitler. Sau de Vlad Țepeș, pe cine să scot?
Jidanii – ăștia sunt nația cea mai rea. Bine a făcut Hitler să-i extermine. Și Antonescu i-a salvat de la gazare și i-a trimis în Rusia ca să-i scape și acum să zică așa minciuni.” – se apucase mămăiță să recite în fața telefonului meu, convinsă fiind că empatizez cu discursul ei.
Un tânăr de vreo 20 și un pic de ani, care o asculta de ceva vreme, și care-l aștepta și el pe Călin Georgescu, dar cu alte gânduri, a intervenit: „Ce părere aveți de Pogromul de la Iași, în care au murit 10.000 de evrei?”. „Nu e adevărat, e minciună!” a strigat mămăița, care avea informații foarte precise ce nu puteau fi contrazise.
Invidios, probabil, pe succesul bătrânei, un nenic pe la vreo 50 s-a postat și el în fața telefoanelor care filmau și a început să… discute cu urmăritorii de pe live-uri: „Împreună cu președintele nostru ales vom redresa țara, pentru că este pe un făgaș foarte urât. Bruxelles-ul, Franța și toate țările europene care ne vor răul să se predea! Poporul român trebuie să devină suveran și independența noastră să redevină punctul cheie pentru reechilibrarea țării și a nației române, fraților!”
Și uite așa, tot felul de mici Georgești, dar fără vile și gărzi de corp, mulți dintre ei cu amprenta sărăciei bine întipărită pe față, transmiteau de la fața locului, țineau propriile prelegeri despre geo-politică, întrețineau focul noii revoluții populare.
Stegarul dac și Oana Zăvoranu au asigurat partea de entertainment și selfie-uri
Sosit dintr-o ligă ceva mai mare, el însuși o stea pe cerul revoluției, stegarul dac și-a făcut și el apariția. Acesta avea, la rândul său, propria bulă de adoratori, care veneau să se fotografieze cu el și să-i laude faptele de cățărare pe toate gardurile, clădirile și macaralele.
„Un model de om, un erou! Ce om minunat, 59 de ani! L-am susținut mereu! Și acum mi se zburlește părul pe mine când îl văd.” ofta o doamnă între două vârstei, privind cum își flutură steagul.
Și Oana Zăvoranu, flancată și de doi flăcăi care îi înlesneau accesul prin mulțime, a făcut furori. A primit complimente și a făcut nenumărate fotografii.
Practic, rețeaua Georgescu seamănă izbitor cu un MLM: în vârf stă guru, imediat sub el se aliniază influencerii și predicatorii mișcării, iar fiecare dintre ei își aduce propriul stol de admiratori. Toți se hrănesc din aceeași sursă de notorietate și o redistribuie mai departe, într-un lanț în care capitalul nu mai este reprezentat de bani, ci de vizualizări, selfie-uri și senzația că faci parte din ceva „mare”.
AUR și Georgescu sau se poate și dragoste cu de-a sila
Grupuri-grupuri, auriștii șușoteau între ei, în așteptarea lui Georgescu. Unii vorbeau despre sondaje și strategii politice, alții se văitau că în unele organizații aripa Georgescu este cam redusă la tăcere și ținută sub control. În mod evident, AUR nu-l prea are la inimă pe Georgescu, dar este conștient că o dispută cu acesta le-ar putea diminua simțitor procentele. La rândul său, Georgescu îl disprețuiește pe Simion în mod profund, dar e conștient că mașinăria de partid a AUR, care lui îi lipsește, este extrem de folositoare, mai ales cu prilejul unor evenimente în care este important să se dea mesajul că poporul, în număr mare, îl susține. La mijloc este ditamai ipocrizia și fiecare știe exact cum stau lucrurile. Deocamdată se folosesc reciproc, dar buba se va sparge exact cum s-a rupt lanțul de iubire dintre Georgescu și Realitatea TV.
Gurul Georgescu a descălecat cu SUV-ul electric printre muritori
Sosirea lui Georgescu se face în ditamai SUV-ul electric. Acesta este urmat și de alte SUV-uri de lux, semn că suveraniștilor nu prea le priește în căruța strămoșească. Înainte-mergătorii lui Georgescu – cefe late și foarte late – pregătesc drumul alesului prin mulțime. Purtătorul de lup dacic, responsabil și el de ordine și disciplină, împingea în stânga și în dreapta poporul care se călca pe picioare. Pentru o bună perioadă de vreme, Georgescu nu a fost de văzut pentru mulți dintre cei prezenți. La cei 1,60 înălțime, flancat de „dulapuri”, acesta nu putea fi zărit decât cel mult prin telefoanele care erau ridicate, cu disperare, în aer. Presupunem că a gustat din pâinea cu sarea care-l așteptau, căci doar gealații lui și cei care au prins loc în primul rând s-au bucurat de privilegiul acestui ritual. După care… a început îmbrânceala.
Cât timp a durat această procesiune a moaștelor în pantaloni pe străzile târgului, oamenii efectiv s-au călcat pe picioare. Pe mine m-au descălțat de vreo trei ori, dar numai o dată îl vezi (dacă poți) pe Georgescu, prin târgul Goleștilor. Un târg 100% românesc, e drept, cu multe produse tradiționale, de la parfumuri de contrabandă la haine SH expuse pe jos, prin praf și roți de mașină. O radiografie excelentă a sărăciei și precarității, peste care Georgescu a venit să așeze, pentru câteva ore, iluzia că toate necazurile pot fi rezolvate cu două lozinci, o fotografie și o îmbrățișare. În fond, acolo unde speranța și educația lipsesc, orice profet găsește ușor credincioși. Iar într-un loc în care oamenii se uită de două ori înainte să cumpere o bucată de brânză sau o pereche de pantaloni la mâna a doua, promisiunea unei Românii utopice prinde infinit mai ușor decât orice lecție despre economie, democrație sau geopolitică.
Foto: captură video MJ
Și totuși, cineva a îndrăznit să-l înfrunte pe Georgescu: ,,Du-te la Moscova!”
În drum spre scena unde Georgescu avea să-și țină un discurs plin de tâmpenii care mai de care mai mari, printre sloganuri și strigături, s-a auzit, ca de nicăieri, un… „Du-te la Moscova!”. Lumea a încremenit și s-a crispat instantaneu. Puștiul de 20 și ceva de ani, care o confruntase pe băbuța cu portavoce, își luase destinul în propriile mâini. În secunda doi, era apostrofat și scuipat, făcut drogat și „târfă cumpărată”. N-au avut curajul să-l bată, deși câțiva cetățeni cu fețe de recuperatori luaseră poziția de cafteală. Doar că… se filma și nu dădea bine la imaginea gurului ca scandalul să degenereze. Am filmat și eu scena și i-am făcut cu ochiul, ca să știe că nu e singur în acest nou film utopic în care libertatea de exprimare pare să fie valabilă doar cât timp ești de acord cu mulțimea. I-am înțeles perfect gestul aproape sinucigaș, de a „înjura” în biserica gurului. Ascultându-l pe Georgescu vorbind pe scenă m-a cuprins același sentiment de imensă scârbă și revoltă. Un oportunist, uns cu toate alifiile, aghesmuit cu bani de la stat încă din primii ani de după Revoluție, cu o avere pe care nu e capabil să și-o justifice, un șomer ținut în brațe de acea parte a sistemului putredă până în măduva oaselor, le vorbea oamenilor despre… muncă, cinste, demnitate, adevăr, tradiție.
Pe lângă el, alți „vizionari” ai… nefericitei noastre Românii, plecată în căutare de salvatori. Gogu Davidescu, fost prefect, pensionar plictisit, se lipise și el de mișcarea georgistă. Deputatul AUR, Bogdan Velcescu, era moț în frunte lângă Georgescu, pe scenă. Auriști din toate județele adulmecau încă de pe acum cifrele sondajelor care ar putea face din ei viitori parlamentari. Iar poporul…
Iar poporul… poporul privea cu o credință pe care, dacă ar fi investit-o în educație, muncă și spirit critic, probabil că România ar fi arătat astăzi cu totul altfel. Oameni simpli, mulți dintre ei sincer convinși că îl privesc pe cel care le va reda demnitatea și le va face dreptate. Nu veniseră după funcții, nici după contracte și nici după un loc eligibil pe liste. Veniseră după speranță. Și tocmai de aceea întregul spectacol era atât de apăsător. Pentru că, din nou, cei care aveau cel mai puțin de câștigat erau cei care credeau cel mai mult.
Veni, vidi, vici
După discursul grețos și greu de digerat al lui Georgescu, întregul alai l-a condus către mașina sa de lux. Tot așa, călcându-se pe picioare. Din când în când, gurul se oprea pentru a face fotografii, având o mare slăbiciune pentru cele cu copii. Că ele au cea mai mare forță de manipulare. Ajuns la mașină, după model Ceaușescu, le-a făcut oamenilor cu mâna, apoi s-a pitit în spatele geamurilor fumurii, extrem de satisfăcut. Fusese o manifestare excelentă și aici, la Domnești, iar poporul fusese frăgezit corespunzător pentru planurile sale viitoare.
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
