Digitalizarea” a devenit cuvânt de ordine al lumii noastre, un fel de a fi sau a nu fi. Conceptul în sine nu este nou deloc: dacă ne uităm puțin în istorie, vom vedea că revoluția digitală își are începuturile în anii ՚50-՚60, deci de mai bine de o jumătate de secol! Noutatea este legată de faptul că tehnologiile digitale au devenit astăzi omniprezente în viețile noastre și că ele ne schimbă fundamental modul de lucru și tipurile de interacțiuni cu ceilalți.
Așa se face că trăim cu toții „deceniul digital al Europei”, cu obiective mai mult decât ambițioase: până în 2030, este așteptat ca minimum 80% din populație să aibă competențe digitale de bază, peste 90% din IMM-uri să atingă un nivel de bază în materie de intensitate digitală, 75% dintre întreprinderile din UE să utilizeze cloud computing/ inteligență artificială/ Big Data, iar serviciile publice-cheie să fie disponibile 100% online!
Obiective de digitalizare au multe componente din PNRR
În acest context, senatorul social-democrat Ovidiu Puiu, subliniază necesitatea absorbirii fondurilor europene care au ca scop digitalizarea sistemelor publice:
Cu o agendă publică plină de nevoi urgente și de provocările crizelor suprapuse, suntem în postura de a adopta transformarea digitală din mers, împinși cumva din spate de obligațiile pe care ni le-am asumat prin PNRR. Din fericire, resursele pentru digitalizare sunt mai generoase decât ne-am fi putut imagina vreodată. PNRR are o componentă dedicată transformării digitale (C7), cu alocări de peste 1,8 miliarde de euro pentru implementarea infrastructurii de cloud guvernamental, conectivitate digitală, securitate cibernetică și competențe digitale pentru funcționari publici, angajați din firme și cetățeni.
Obiective de digitalizare au însă multe alte componente din PNRR, de exemplu componenta C8, prin care se urmărește digitalizarea ANAF și a sistemului național de pensii, componenta C9, care propune scheme de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor, componenta C15, care propune reforme și investiții substanțiale în digitalizarea școlilor și a universităților și pregătirea pentru profesiile viitorului. Pe scurt, viitorul înseamnă e-guvernare, e-educație, e-sănătate, e-cultură, e-business și alte asemenea.”
Rezultatele Evaluării Naționale confirmă decalajul dintre urban şi rural
O provocare majoră o reprezintă prăpastia dintre urban şi rural în ceea ce priveşte digitalizarea. După aproape doi ani de pandemie, rezultatele la evaluarea naţională au demonstrat faptul că în satele româneşti prea puţini copii au avut acces la şcoala online, fapt subliniat şi de senatorul argeşean:
În calitate de membru al Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie, precum și al Comisiei pentru învățământ din Senatul României, am parcurs până acum zeci de dosare pe teme legate de digitalizare, îndeosebi în contextul pandemiei COVID-19, dar nu numai. Provocările sunt multe și foarte diverse, pentru că agenda digitală înseamnă, între altele, conectivitate, interoperabilitate, siguranță și securitate, respectarea drepturilor cetățenilor, incluziune digitală, capacități și competențe digitale. Salut pe această cale multiplele inițiative ale coaliției de guvernare de a crea cadrul de implementare a reformei digitale și de a finanța digitalizarea în educație, în servicii publice, în afaceri.
O provocare majoră rămâne însă deschisă – aceea a decalajului enorm între urban și rural – aspect confirmat recent și de rezultatele Evaluării Naționale 2022. Din poziția în care mă aflu, susțin nevoia de a duce digitalizarea, cu toate componentele ei, mai aproape de satul românesc și obligația noastră de a sprijini formarea competențelor digitale ale tuturor cetățenilor! Pentru că, fără alfabetizare digitală pe scară largă, transformarea digitală e aproape imposibilă!” – concluzionează Ovidiu Puiu, senator PSD Argeş.
Conform raportului DESI (Indicele economiei și societății digitale) aferent anului 2020, în ceea ce privește serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, performanța României, este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Nicolae Pavelescu: „PSD propune impozitarea în două trepte a pensiilor speciale!”
