Violența domestică și instrumentele prin care victimele pot fi protejate ajung, luni, 31 august, în centrul unei dezbateri publice organizate în comuna Bârla. Deputata PNL Alina Gorghiu, președinta PNL Argeș și una dintre vocile care au susținut constant introducerea și extinderea monitorizării electronice a agresorilor, îi îndeamnă pe argeșeni să participe la întâlnirea organizată de administrația locală împreună cu IPJ Argeș.
Evenimentul va avea loc, de la ora 10:00, la Căminul Cultural din satul Bârla, iar una dintre temele principale va fi prevenirea violenței în familie și, mai ales, modul în care poate fi utilizat sistemul informatic de monitorizare electronică în cazul persoanelor aflate în pericol.
„Când un primar de comună mare se implică total în comunitate se simte! Gică Voicu, primarul comunei argeșene Bârla, împreună cu IPJ Argeș, discută cu oamenii din comună despre violență și cum se poate controla un fenomen complex și de condamnat. Felicitări pentru inițiativă! Dialogul acesta este necesar în orice loc, rural sau urban”, a transmis Alina Gorghiu, promovând invitația adresată localnicilor.
Întâlnirea se desfășoară în cadrul campaniei „Protejează-ți viața! Cere monitorizarea electronică atunci când ești în pericol!”, iar alegerea unei comunități rurale pentru o asemenea dezbatere nu este deloc lipsită de importanță. Datele și studiile Poliției Române arată că violența domestică rămâne un fenomen repetitiv, iar în mediul rural există inclusiv o pondere mai mare a victimelor care ajung să solicite în mod repetat intervenția poliției.
Brățara electronică, de la proiect-pilot la instrument de protecție
Monitorizarea electronică a schimbat semnificativ instrumentele pe care autoritățile le au la dispoziție atunci când un agresor primește interdicția de a se apropia de victimă. Sistemul nu urmărește permanent persoana protejată. Localizarea acesteia devine disponibilă dispeceratului atunci când agresorul încalcă distanța stabilită și este generată o alertă, astfel încât polițiștii să poată interveni. Poliția Română subliniază că monitorizarea electronică reprezintă un instrument de supraveghere a respectării măsurilor judiciare și de creștere a protecției victimei.
Tocmai acceptarea acestui instrument de către victime a fost însă una dintre probleme. În primele cinci luni ale anului 2025, spre exemplu, monitorizarea fusese aplicată în numai 919 cazuri, în timp ce în 3.218 situații victimele refuzaseră utilizarea sistemului.
În 2026, situația s-a schimbat considerabil. Potrivit datelor prezentate de Alina Gorghiu, în primele șase luni monitorizarea electronică a fost utilizată în 3.723 de situații, față de 1.248 în perioada similară a anului precedent.
Deputata liberală susține acum și modificarea legislației astfel încât logica actuală să fie inversată: atunci când polițistul sau instanța impune agresorului obligația păstrării unei distanțe minime față de victimă, monitorizarea electronică să devină regula, cu posibilitatea victimei de a o refuza expres, în scris. Argumentul este unul cât se poate de practic: o persoană aflată imediat după un episod de violență poate fi în stare de șoc, insuficient informată sau supusă presiunilor agresorului și nu întotdeauna este în situația de a cere singură toate instrumentele de protecție pe care legea i le pune la dispoziție.
De la violența din familie la pericolele din online
Dezbaterea de la Bârla va avea și o a doua componentă. Reprezentanții IPJ Argeș vor discuta cu participanții despre prevenirea criminalității informatice, în cadrul campaniei „Hi-Digital”, și despre măsurile prin care oamenii se pot proteja în mediul online. Administrația locală îi invită să participe nu doar pe cei interesați direct de cele două teme, ci și pe cei care cunosc persoane vulnerabile și le pot transmite mai departe informațiile primite.
În cazul violenței domestice, miza unei asemenea întâlniri este cu atât mai importantă, cu cât existența legii sau a tehnologiei nu este suficientă dacă victima nu știe că le poate folosi. Iar brățara electronică, odată ajunsă din proiect-pilot instrument disponibil în sistemul național de protecție, are nevoie și de această verigă esențială: informația să ajungă până în comunități și, mai ales, până la omul care are nevoie de ea.
Numărul agresorilor monitorizați electronic a crescut de 7 ori
Violența domestică reprezintă o problemă de care autoritățile și instituțiile statului sunt din ce în ce mai preocupate. Dacă în urmă cu câteva zeci de ani subiectul era unul tabu, care îi privea doar pe cei implicați și vecinii care „nu se băgau”, astăzi, victimele agresiunilor sunt îndemnate să ia atitudine, fiind susținute și de un cadru legislativ, care le vine în sprijin și le oferă protecție. Prin acțiuni de prevenire și combatere, polițiștii încearcă stoparea acestui fenomen, prin conștientizarea victimelor, dar și a agresorilor. Dimensiunea reală și dinamica faptelor sunt însă dificil de măsurat, totul petrecându-se într-un mediu privat, prea puțin vizibil și prea puțin accesibil membrilor comunității.
Fenomenul violenței domestice pare să fie din ce în ce mai conștientizat de victime, care iau atitudine și nu mai trec sub tăcere agresiunile suferite. Aceste aspecte se reflectă și în datele apărute recent în spațiul public, care arată evoluția acestui fenomen. La nivel național, în primele șase luni ale anului 2026, ordinele de protecție provizorii emise de polițiști au crescut cu 60%, de la 5.956 în perioada ianuarie – iunie 2025 la 9.562 pentru aceeași perioadă a anului 2026.
O creștere fulminantă de aproximativ 200% a avut loc și în ceea ce privește măsurile de monitorizare electronică a agresorilor, de la 1.248 la 3.723. De asemenea, polițiștii au înregistrat o creștere cu peste 135% a celor care au încălcat ordinele de protecție provizorii.
În Argeș, s-au dublat ordinele de protecție provizorii
Și în Argeș cifrele privind evoluția fenomenului de violență domestică sunt în creștere. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul de Poliție Județean, intervențiile la cazurile de violență domestică au crescut cu 13,2% în perioada ianuarie – iunie 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut. În creștere cu 5% au fost și infracțiunile înregistrate în contextul violenței domestice, lovirile și alte violențe înregistrând o sporire de 3,3%.
Polițiștii argeșeni au emis 180 de ordine de protecție provizorii, înregistrându-se o creștere de 106,9%, procentul reprezentând o sporire de 93 de ordine. În 11 cazuri, agresorii au încălcat ordinele de protecție provizorii, iar în 47 de cazuri agresorii au încălcat ordinele de protecție emise de instanță, în primul semestru al anului 2026.
Cei care reprezintă un pericol pentru victime pot fi supravegheați printr-un sistem informatic de monitorizare electronică. Victimele primesc astfel o protecție suplimentară, prin montarea unor brățări electronice agresorilor, sistem care emite avertizări atunci când agresorul se apropie de victimă, forțele de intervenție putând fi alertate mult mai rapid.
Potrivit IPJ Argeș, în primul semestru al anului 2025, șapte agresori au fost monitorizați electronic, trei în cadrul ordinelor de protecție provizorii și patru în cadrul ordinelor emise de instanță. În aceeași perioadă a anului 2026, numărul celor monitorizați electronic a crescut de circa șapte ori ajungând la 47. 26 de persoane au fost monitorizate ca măsură dispusă în cadrul ordinelor de protecție provizorii și 21 de cazuri ca măsură în cadrul ordinelor de protecție emise de instanță. Din cele 47 de cazuri, doar două persoane au încălcat măsura de monitorizare electronică în anul 2026.
Creșterea numărului celor care poartă brățări electronice se datorează operaționalizării sistemului și dispeceratului SIME (Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică), dar și campaniilor de informare și conștientizare a victimelor, care aleg să ia atitudine. Pentru ca agresorului să îi poată fi montată la picior brățara de monitorizare, este necesară îndeplinirea a două condiții, să fie stabilită în ordinul de protecție o distanță minimă între agresor și victimă și victima să își dea acordul cu privire la monitorizarea electronică.
Foto descriptiv. Sursă foto: ediția tipărită.
Material realizat de Berta Dima.
