Omul de afaceri piteștean Cătălin Gherzan, managerul rețelei private de creșe, grădinițe și școli Lexford Castel, pune degetul pe una dintre contradicțiile greu de explicat generațiilor care cresc astăzi: le spunem copiilor că educația, munca și competența reprezintă drumul către reușită, în timp ce realitatea le oferă suficiente contraexemple spectaculoase. Iar într-o lume în care succesul se măsoară tot mai mult prin ceea ce se vede, lecția meritului devine greu de predat.
„Cum convingi generațiile tinere că educația este cheia succesului, când suntem înconjurați de absolvenți săraci și infractori bogați? Cum mai aperi meritul educației într-o societate în care succesul financiar vizibil nu mai pare întotdeauna legat de competență, muncă și moralitate?”, întreabă Cătălin Gherzan.
Tema continuă, de altfel, una dintre ideile asupra cărora omul de afaceri a insistat recent și într-un podcast la care a fost invitat. Gherzan vorbea atunci despre o societate în care modelele oferite copiilor sunt tot mai des construite în jurul notorietății, al conflictului și al scandalului, în timp ce profesioniștii și oamenii care performează prin muncă rămân mult mai puțin vizibili.
„Nu putem forma generații puternice dacă modelele pe care le promovăm sunt scandalul, conflictul și notorietatea fără valoare. Copiii trebuie să vadă profesioniști, oameni competenți, elevi și studenți care câștigă olimpiade, specialiști și oameni care construiesc ceva durabil. Trebuie să facem din nou valoarea vizibilă și meritul respectat”, este una dintre ideile susținute de Cătălin Gherzan.
„Educația trebuie să creeze predictibilitate”
Problema, în opinia acestuia, nu este că educația și-ar fi pierdut valoarea, ci că societatea a slăbit legătura dintre educație, competență și recompensă. Iar copiii observă foarte repede contradicția dintre discursul adulților și lumea din jurul lor.
Gherzan susține că rolul statului nu este să garanteze succesul fiecărui absolvent, ci să creeze un mediu în care pregătirea, munca și inițiativa să aibă o șansă reală de a produce rezultate. „Rolul statului ar trebui să fie acela de a crea predictibilitate și condiții în care oamenii să poată munci, investi, construi și evolua”, afirma acesta, insistând asupra nevoii de a reda educației inclusiv valoarea socială pe care a pierdut-o.
În opinia managerului Lexford Castel, aici se joacă o miză mult mai importantă decât performanța individuală a unui elev. „Eu nu cred în idoli și nici în copierea vieții altora. Cred în autoeducație, în lectură, în experiență și în obligația de a înțelege permanent lumea care se schimbă în jurul nostru. România nu poate crește înaintea oamenilor ei”, susține Gherzan.
Material realizat de redacția Ancheta.
Sursă foto: ediția tiparita
