Germanii participă la un scrutin anticipat considerat esențial pentru viitorul politic al țării și al Europei. Cu peste 59 de milioane de cetățeni îndreptățiți să voteze, alegerile de astăzi vor determina nu doar structura noului Bundestag, ci și direcția în care se îndreaptă Germania. De asemenea, ascensiunea partidelor de extremă dreapta și provocările cu care se confruntă partidele tradiționale adaugă o dimensiune suplimentară tensiunii acestei competiții electorale. Primele rezultate ale exit-poll-urilor vor fi disponibile în această seară, la ora locală 18.00 (19.00, ora României), imediat după închiderea urnelor de vot.
Germanii merg astăzi la urne pentru a-și alege parlamentarii, într-un scrutin anticipat (în urma prăbușirii coaliției „semafor” conduse de cancelarul Olaf Scholz), considerat crucial pentru viitorul țării, dar și al Europei. Bundestag sau camera inferioară a parlamentului este format din 630 de membri și va alege următorul cancelar. Un rezultat oficial final este așteptat luni dimineață. Secțiile de votare deschise la ora locală 8.00 (09.00, ora Rommâniei) se vor închide la ora 18.00 (19.00, ora României).
Pe buletinul de vot sunt înscrise 29 de partide, însă patru oamenii urmăresc funcția de viitor lider al guvernului Germaniei, principalii fiind: Friedrich Merz, candidatul CDU/CSU și Olaf Scholz, actualul cancelar; actualul vicecancelar Robert Habeck, din partea Verzilor ecologiști și Alice Weidel, din partea partidului de extremă dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD).
Partidul Social-Democrat (SPD), al lui Olaf Scholz, reprezintă forța tradițională de centru-stânga și este cel mai vechi partid din Germania. Partidele Uniunii (CDU/CSU) reprezintă o alianță politică între Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) din Bavaria condusă de Friedrich Merz. Creștin-democrații au condus multe din coalițiile guvernamentale ale Germaniei, dar și-au revenit cu greu după retragerea Angelei Merkel din politică. Verzii din Germania au făcut parte din coaliția lui Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD) este un partid de extremă dreapta care se opune imigrației și integrării europene. Mai departe, Sahra Wagenknecht – o fostă membră a partidului Die Linke (Stânga), și-a fonda propriul ei partid – Alianța Sahra Wagenknecht (BSW). Până în luna ianuarie, grupul ei populist, socialist și eurosceptic stătea mai bine în sondaje decât Die Linke. Partidul Liber Democrat (FDP) – un partid liberal pro-afaceri. Die Linke (Stânga) – formată și din disidenți din SPD – este acum un partid populist susținut în mare parte de locuitorii landurilor din estul țării.
Potrivit celor de la digi24.ro care citează The Guardian, în sondaje, CDU/CSU au în jur de 30% din voturi, AfD – aproximativ 20% din voturi, social democrații lui Scholz sunt cotați în medie cu aproape 16% din voturi, Verzii cu 13%, iar liberalii și BSW se vor lupta să obțină minimul de 5% ca să intre în parlament, Die Linke ar putea strânge în jur de 7% din voturi.
Foto descriptiv. Sursă foto: FB Friedrich Merz,, FB Olaf Scholz, FB Robert Habeck, FB Alice Weidel și wikipedia.org.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
