Cătălin Gherzan, reprezentant al RESET ’89, critică modul în care statul român gestionează banii publici și avertizează că bugetul pentru 2027 riscă să aducă noi poveri fiscale pentru populație, în locul unor reforme administrative reale. Formațiunea propune cinci măsuri pentru reducerea risipei și protejarea contribuabililor.
Gherzan invocă estimările Comisiei Europene privind un deficit bugetar de 5,8% din PIB în 2027 și o datorie publică de aproximativ 63,4% din PIB, susținând că statul continuă să transfere costurile propriei ineficiențe asupra cetățenilor.
„În loc să înceapă cu eliminarea risipei, statul român a preferat aceeași veche soluție […] taxe mai mari, impozite suplimentare și sacrificii cerute populației”, afirmă reprezentantul RESET ’89.
În acest context, RESET ’89 propune auditarea obligatorie a cheltuielilor publice, eliminarea sinecurilor politice și a structurilor administrative inutile, precum și reformarea administrației locale prin corelarea finanțării cu eficiența serviciilor oferite.
O altă măsură vizează activitatea ANAF. Gherzan solicită ca digitalizarea administrației fiscale să fie însoțită de evaluarea individuală a situației contribuabililor, nu de emiterea automată a unor decizii.
Formațiunea cere și tratament echitabil pentru companiile private, prin extinderea mecanismelor de eșalonare fiscală și facilitarea restructurării firmelor viabile aflate în dificultate.
„Nu este normal ca un cetățean sau un antreprenor să fie executat silit pentru o datorie fiscală, în timp ce pierderile uriașe ale unor companii publice se acumulează ani la rând, fără explicații suficiente și fără răspundere managerială!”, susține Gherzan.
Mesajul său se încheie cu un apel la responsabilitate în administrarea fondurilor publice. „RESET ’89 cere ca bugetul pentru 2027 să fie începutul reformei statului, nu încă o factură trimisă românilor.”
Sursă foto: ediția tipărită.


























