►Conservation Carpathia: „Aceste atacuri ne fac să credem și mai mult în proiectul nostru”
În urmă cu două săptămâni, la postul de televiziune Antena 3, Mihai Gâdea a prezentat un fel de anchetă jurnalistică (spunem „un fel de anchetă jurnalistică” pentru că lipsea din ea tocmai poziția celor incriminați) în care erau vizați cei de la fundația Conservation Carpathia, pe care a acuzat-o de interese ascunse și de faptul că, prin intermediul ei, străinii ne jefuiesc pădurile.
Același discurs a fost preluat și de către președintele APP Argeș, Dorin Mărășoiu, proprietar al unui ocol silvic, care susține, nici mai mult nici mai puțin, că cei de la Conservation Carpathia fac presiuni asupra proprietarilor de păduri pentru a pune mâna pe proprietățile lor, după o rețetă deja patentată, pe mână cu presa și ONG-urile.
Dorin Mărășoiu: „Toate presiunile se termină printr-o cumpărare. Proprietarii nu mai au liniște!ˮ
Am fost în ultimii ani într-un asediu. Au venit unii care era limpede că sunt niște infractori, era limpede că sunt niște tâlhari, dar apoi au venit niște oameni care mi-au dat impresia că sunt altceva. Veneau din zona ONG-urilor, cu o carte de vizită fabuloasă. Când te uiți și descoperi interesele din spatele acestor oameni, rămâi siderat.
Au ajuns în Guvernul României, în puncte strategice. Au urmărit interesele organizațiilor pe care, de fapt, le slujeau. Bogățiile strategice ale României sunt jefuite, de data aceasta, de gulerele albe, de ONG-uri sau care reprezintă alte organizații aparent respectabile!”, și-a început Mihai Gâdea ancheta referitoare la cei de la Conservation Carpathia, fundația care deține hectare impresionante de teren și la noi, în Argeș.
Din anchetă nu reiese că s-ar fi tăiat un copac în pădurile gestionate de Conservation Carpathia, care dorește să înființeze un imens parc național în munții Făgăraș, tocmai pentru a proteja pădurile de drujbele harnice care lucrează inclusiv pe mână cu cei care trebuie să protejeze pădurea. Asta nu-i împiedică pe Gâdea, și nici pe președintele APP Argeș, Dorin Mărășoiu, să afirme că, în fapt, cei de la Conservation Carpathia au doar interesul să pună mâna pe pădurile țării și să le exploateze.
În Argeș, ne confruntăm cu o mare problemă. Avem o companie cu acționariat străin, Conservation Carpathia, care are în plan să construiască un Yellowstone românesc. Angajații acestei companii au ajuns în poziții importante în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în vremea guvernului Cioloș, și au implementat ca program de stat un program privat, care să le servească interesele.
Ceea ce nu se spune e că firma sau ce este are proprietăți mari de pădure și că pune presiune pe proprietari ca să vândă, cu reclamații pe la Ministerul Mediului, pe la instituții, care vin să streseze proprietarii. Toate presiunile se termină printr-o cumpărare. Proprietarii nu mai au liniște. Dau un exemplu, cu o suprafață pe care o administram. Un ziar din Brașov pune o fotografie și critică proprietarul că a ridicat o construcție, după care a doua zi vine Natura 2000, Agent Green, apoi Garda Forestieră, apoi reprezentanți de la Ministrul Mediului… să vadă cum s-a făcut o construcție care a primit toate avizele necesare.
O știre țintită și toată lumea e alarmată, au venit toți peste noi să le arătăm documentele, deși le aveau instituțiile statului care le-au emis. O pietricică aruncată într-o baltă ajunge să facă valuri din ce în ce mai mari. Așa funcționează această presiune în domeniul forestier și sunt câteva ONG-uri care sprijină această practică. În statut au biodiversitae, bla, bla, bla, și o singură frază cu exploatarea resurselor naturale. Țelul nu cred că e acel yellow stone, ci altul, pe care majoritatea populației nu-l înțelege încă.”, a declarat Dorin Mărășoiu, președintele APP Argeș, în emisiunea eDimineața.
Conservation Carpathia: „Deja știm că atunci când reușim să dezvoltăm ceva urmează un atac!ˮ
Cei de la Conservation Carpathia nu sunt foarte impresionați de aceste declarații, pentru că, susțin aceștia, nu este prima oară când se confruntă cu sloganurile populiste sau cu interesele „mafiei lemnului”.
Cu siguranță faci o treabă bună, dacă te pomenește Mihai Gâdea și echipa de așa-numiți jurnaliști Antena 3 într-o «anchetă fabuloasă». Este amuzant să auzim că protejând pădurile și natura suntem «dușmani ai poporului», o «amenințare la siguranța națională», alături de personaje «extrem de periculoase».
În alte vremuri, atacurile dirijate și aranjate de grupurile de interes din zona mafiei lemnului ne consumau mult, pentru că acesta era și scopul lor, să ne facă să renunțăm și să-i lăsăm în pace să radă munții de păduri.
Deja știm că atunci când reușim să dezvoltăm ceva urmează un atac. După atâția ani în care se tot repetă aceeași poveste ridicolă, suntem mai degrabă amuzați decât îngrijorați, pentru că știm că facem bine și ce trebuie.
Aceste atacuri ne fac să credem și mai mult în proiectul nostru, este o dovadă că este nevoie de el și suntem convinși că într-o zi va exista un parc național în zona Munților Făgăraș care să îi ajute atât pe oameni, cât și natura. Am fost și suntem transparenți.
Niciuna dintre pădurile pe care le-am cumpărat n-a fost pusă la pământ, am militat ca oamenii din comunitățile învecinate să primească lemn de foc din pădurile aflate lângă sate la prețuri corecte (nu cum le vând baronii locali), refacem zone care au fost tăiate la ras, unde s-a și dat foc ca să se acopere urmele tâlharilor.
Monitorizăm fauna și intervenim când animalele sălbatice fac probleme. Am adunat împreună producătorii locali și-i ajutăm să-și vândă produsele. Suntem printre principalii angajatori în zonă, iar la muncile sezoniere, chiar în top. Facem totul pe față, conform legilor statului și ne dorim ca țara asta să aibă într-o zi un parc național despre care toți copiii plecați în străinătate să spună că merită să-l vizitați.”, este replica dată de cei de la Conservation Carpathia
Interese care ne țin departe de a fi Yellowstone-ul Europei
Au trecut mai bine de șase ani de când autoritățile au anunțat intenția înființării unui imens parc național în munții Făgăraș. De atunci se tot consultă cu părțile interesate că așa e la noi, la români, ne consultăm cu anii, iar când terminăm cu consultatul, constatăm că a dispărut pădurea. Inițiat de fundația Conservation Carpathia, proiectul a stârnit vii controverse.
Între timp, în zona disputată, fundația care a cumpărat, în timp, 26.000 de hectare în masiv și împrejurimi, împădurește, reîmpădurește versanții defrișați la ras, repară stricăciunile făcute de utilajele forestiere, repopulează cu animale sălbatice și îi învață pe localnici să dezvolte ecoturismul. Datorită lor, după 200 de ani de la dispariție, zona a fost repopulată cu celebrii zimbri.
Dacă statul român decide că munții Făgăraș vor deveni parc național cu standarde internaționale, atunci noi donăm toate proprietățile pe care le avem în zonă în momentul de față, nu vrem să le deținem pe termen lung. Vrem să le salvăm acum și apoi să ajungă la oameni.”, a declarat Christoph Promberger, membru al fundației Conservation Carpathia.
Europa ar putea avea Yellowstone-ul ei chiar în munții Făgăraș, pentru că aici avem nu doar o zonă sălbatică, creste abrupte, pășuni seculare și animale care umblă în voie, ci și infrastructură care te poate aduce aproape de toate acestea. Diferența esențială este că terenurile din Yellowstone aparțin statului, în timp ce în munții Făgăraș proprietarii sunt, majoritatea, privați.
Înfiinţată în 2009, Fundaţia Conservation Carpathia a reuşit să convingă autorităţile române să includă 1.100 hectare de pădure în „Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgineˮ, adică al pădurilor în care nu se va mai putea tăia niciodată. Aici sunt cuprinse și păduri din zona Rucăr și a bazinului lacului Vidraru, nu departe de Transfăgărăşan.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
