▼ Auditorii acuză diminuarea artificială a profitului și folosirea nelegală a veniturilor din chirii, iar conducerea Regiei susţine că măsurile au fost luate pentru protejarea societăţii şi securitatea instalațiilor nucleare.
▼ Sorin Apostoliceanu, directorul economic al RATEN: „Nu am mânărit profitul!”
Curtea de Conturi a publicat recent raportul de audit întocmit în urma verificărilor efectuate la Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), instituţie ce îşi are sediul la Mioveni, pe platforma ICN, şi care îl are ca director economic pe Sorin Apostoliceanu. Auditul a vizat perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2024, iar verificările au început în august anul trecut. Controlul a arătat că unele cifre din actele oficiale nu corespund cu realitatea, fiind identificate greșeli semnificative în modul în care au fost calculați și gestionaţi banii publici, şi că regulile interne de control nu au fost respectate.
► Un provizion de ultim moment a redus pe hârtie profitul Regiei
Potrivit raportului aprobat în plenul Curţii de Conturi a României în data de 24 martie 2026, „în mod eronat s-a înregistrat în evidenţa contabilă şi raportat prin situaţiile financiare întocmite pentru anul 2024 un provizion în valoare de 1.497.268,48 lei, cu consecinţa diminuării vărsămintelor la bugetul de stat a 90% din profitul net realizat, în valoare totală de 1.280.100 lei”.
Mai exact, conform documentelor puse la dispoziţia inspectorilor de conturi de către reprezentanţii Regiei, provizionul de aproape 1,5 milioane lei a fost constituit printr-o notă contabilă înregistrată în ultima zi a anului 2024 având ca justificare: „Constituire provizion pentru daune reprezentând costuri pe cercetare neacceptate ca fiind de domeniul energeticii conform raportului de auditare a Ministerului Energiei efectuat de Curtea de Conturi.”
Documentul face referire la concluziile din acest audit, care au evidenţiat că „ministerul a decontat nelegal unele lucrări de cercetare realizate de RATEN, în valoare de 1.497.268,48 lei, în cadrul „Programului anual privind dezvoltarea suportului tehnic naţional şi cooperarea internaţională pentru energie nucleară”, acest aspect de neconformitate fiind motivat de faptul că lucrările respective au vizat alte obiective decât realizarea activităţilor din domeniul energeticii nucleare.
După ce Curtea de Conturi a stabilit că cele aproape 1,5 milioane lei au fost decontate nelegal de către Ministerul Energiei către RATEN, reprezentanţii Regiei au constituit această sumă ca şi provizion. Un provizion este, pe înţelesul tuturor, o sumă de bani pusă deoparte pentru o cheltuială despre care știi sigur că va veni, dar nu știi exact când.
Curtea de Conturi insinuează, practic, că RATEN ar fi folosit un „truc” contabil pentru a păstra mai mulți bani în casieria proprie, în loc să îi dea statului sub formă de vărsăminte, statul fiind acţionarul majoritar. RATEN, fiind o regie autonomă, are obligația să dea statului 90% din profitul net pe care îl face: un profit mai mare înseamnă bani mulți trimiși la Bugetul de Stat, un profit mai mic – bani mai puţini. Aşa cum am precizat, un provizion este o cheltuială estimată. Când o societate înregistrează un provizion (chiar dacă nu a plătit efectiv banii încă), profitul ei scade automat pe hârtie.
Ce a făcut RATEN? În ultima zi a anului 2024, a înregistrat acea sumă de aproximativ 1,5 milioane lei ca fiind o „cheltuială viitoare probabilă” (provizion), motivul invocat fiind ceva de genul: „s-ar putea să trebuiască să dăm banii aceștia înapoi Ministerului Energiei pentru că un audit a zis că ni s-a decontat greşit această sumă”.
Inspectorii de conturi consideră că prin înregistrarea celor 1,5 milioane ca „pierdere probabilă”, profitul RATEN a scăzut „pe hârtie”, fiind astfel diminuat artificial, iar statul a pierdut astfel aproape 1,3 milioane lei. În opinia auditorilor, acea „notă contabilă” din ultima zi a anului nu ar fi fost un motiv legal valid pentru a bloca banii, în condiţiile în care niciunul din documentele invocate de RATEN nu prezintă date sau informaţii care să reflecte o obligaţie curentă în sarcina regiei care să justifice constituirea provizionului. Din acest motiv, Curtea de Conturi a cerut decontarea la bugetul de stat a 90% din banii blocaţi sub formă de provizion.
► RATEN se apără: am evitat blocarea conturilor și riscurile pentru activitatea nucleară
La rândul lor, reprezentanţii RATEN au susţinut, în nota informativă, că în momentul în care au primit raportul de audit pe 19 decembrie 2024 (care spunea că banii au fost cheltuiţi greșit), acea hârtie a devenit o obligație legală. Practic, logica a fost aceea că, în condiţiile în care Curtea de Conturi le-a scris negru pe alb că decontarea a fost nelegală, înseamnă că e aproape sigur că vor trebui să dea banii înapoi şi, prin urmare, conform regulilor, sunt obligați să arate această „gaură” în acte.
Cu alte cuvinte RATEN invocă prudenţa, bazându-se pe o scrisoare oficială care zice că a greşit şi, pentru a repara eroarea, a pus banii deoparte: „Având în vedere faptul că RATEN operează instalații nucleare, pentru a evita destabilizarea activității celor două sucursale cu consecințe ireversibile asupra activităților legate de securitatea instalațiilor nucleare, în mod perfect legal a procedat la constituirea provizioanelor în sumă de 1.497.268,48 lei, în vederea evitării riscului efectelor unei subfinanțări sau restituiri a acestei valori bugetului de stat.” – a explicat conducerea RATEN auditorilor, folosindu-se şi de argumentul forte al naturii activităţii instituţiei.
Ministerul Energiei a dat în judecată Curtea de Conturi, contestând raportul de audit care stabilise decontarea nelegală a celor 1,5 milioane lei, iar RATEN s-a constituit parte în proces, ca terţ intervenient. Procesul se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
Referitor la concluziile Curţii de Conturi, directorul economic al RATEN, Sorin Apostoliceanu, consideră că Regia a procedat corect punându-şi deoparte banii pentru eventualitatea în care va trebui să îi înapoieze:
Am procedat aşa cum procedează orice manager: am încercat să ne luăm măsuri pentru ca în momentul în care apare o situaţie, să nu ne trezim cu conturile blocate şi să nu mai putem plăti salarii, furnizori, nimic. Măsurile acestea au fost luate pentru ca societatea să meargă mai departe. Din profitul acesta, 90% merge la stat. Cu profitul nu ai ce să faci altceva decât să îl investeşti – nu îl poţi împărţi salariaţilor, nu îl dai sub formă de prime. Exclus! Deci nu se pune problema că am „mânărit” profitul.”
► Regia – acuzată de auditori că a închiriat „la negru” spaţii şi parcări
O altă situaţie pe care inspectorii de conturi au catalogat-o ca abatere face referire la banii obţinuţi de RATEN din chirii şi ce a făcut cu aceştia. Potrivit raportului, în perioada 2022-2024, RATEN a încasat din închirierea unor terenuri şi clădiri suma de 390.374 lei plus TVA. Curtea de Conturi reclamă faptul că RATEN s-a comportat ca un „proprietar” al unor bunuri care, de fapt, aparțin Statului Român, încasând bani în nume propriu fără a avea acest drept.
RATEN are în administrare anumite clădiri și terenuri, dar acestea fac parte din proprietatea privată a statului. Administrarea înseamnă că le poți folosi pentru treaba ta, dar nu înseamnă că poți să le închiriezi oricui vrei tu. Pentru ca o regie să poată închiria bunurile statului către firme private sau persoane fizice, legea spune că are nevoie de un act oficial de la Guvern. RATEN ar fi sărit această etapă şi a încheiat contracte de închiriere bazându-se doar pe deciziile propriului Consiliu de Administrație, fără a avea şi aprobarea Guvernului.
Mai mult decât atât, auditorii au descoperit că RATEN a păstrat toți banii din chirii și i-a cheltuit pentru consumul propriu, deşi – susţin inspectorii de conturi – în mod normal ar fi trebuit să ajungă la bugetul de stat. Practic, Regia a folosit veniturile statului ca și cum ar fi fost veniturile ei private.
► RATEN a dat în judecată Curtea de Conturi
În apărarea sa, conducerea Regiei a arătat că „aceste închirieri au fost aprobate în mod legal prin aprobarea Consiliului de Administrație al RATEN şi cu ordin emis de către Ministerul Energiei și respectă întocmai prevederile legale în vigoare privind regimul juridic al bunurilor din domeniul privat al statului, în speță, și nu aşa cum au reținut în mod eronat auditorii Curții de Conturi”.
În concluzie, „RATEN consideră că a fost respectat regimul juridic specific privind dreptul de închiriere asupra unor bunuri (terenuri şi clădiri) aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea RATEN. Regia a exercitat în mod legal prerogativele de a dispune închirierea acestora către persoane fizice şi juridice de drept privat și de a uza în integralitate de chiria încasată, patrimoniul acesteia fiind folosit în realizarea obiectului de activitate.” – se arată în nota de informare transmisă de RATEN auditorilor.
După cum ne-a declarat directorul economic Sorin Apostoliceanu, este vorba despre proprietăţi situate în oraşul Măgurele, aflate în administrarea RATEN, care sunt închiriate de aproape 10 ani.
Deşi nu a fost de acord cu concluziile raportului, conducerea RATEN a ales să vireze la bugetul statului atât cele 1,28 milioane lei reprezentând 90% din banii puşi deoparte, cât şi sumele încasate din chirii vreme de trei ani – respectiv circa 460.000 lei. Sorin Apostoliceanu speră, însă, ca instituţia pe care o conduce să recupereze toţi aceşti bani. În acest sens, RATEN a contestat oficial raportul Curţii de Conturi printr-o acţiune în instanţă, procesul fiind deschis săptămâna trecută la Curtea de Apel Bucureşti.
Între timp, săptămâna aceasta, tot la Curtea de Apel Bucureşti, este programat termenul în procesul Ministerului Energiei cu Curtea de Conturi, iar şefii RATEN speră ca judecătorii să nu dispună restituirea celor 1,5 milioane lei considerate decontare nelegală, deoarece ar prinde Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară cu conturile goale!
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
