• Paradoxurile guvernării PSD-PNL

9 miliarde de lei – aceasta ar fi „gaura” oficială pe care o înregistrează bugetul statului, în primele cinci luni ale lui 2023. Neoficial însă „gaura” ar fi mult mai adâncă și s-ar ridica la 20 de miliarde de lei. Deficitul bugetar cu care Comisia Europeană ne condiționează fondurile prin PNRR trebuie reglat cumva. În acest sens, guvernul Ciolacu negociază în aceste zile un megapachet de măsuri fiscale. Multe dintre ele prevăd majorări de taxe și impozite și anulări de facilități aproape vitale pentru unele industrii. Nemulțumirile sunt extrem de mari, cu atât mai mult, cu cât nu trebuie nici măcar să fii specialist ca să realizezi că măsurile lansate pe piață nu doar că nu vor mări încasările la stat, din contră, le vor afecta considerabil. Agricultura, construcțiile, HoReCa sunt doar câteva sectoare vizate de măsurile pe care guvernul Ciolacu intenționează să le ia. Modificările ar urma să fie operate chiar din august sau septembrie!

Cum vrea premierul Marcel să acopere găurile din buget

• Iată care sunt cele mai importante propuneri introduse în pachetul fiscal, pe marginea cărora nu există consens nici măcar între PSD și PNL.
• Introducerea unui impozit de 1% pentru clădirile rezidențiale care, cumulat, depășesc 500.000 de euro. Practic, un proprietar care deține mai multe imobile sau terenuri a căror valoare trece de acest prag ar urma să plătească minimum 5000 de euro, anual, la stat.
• Majorarea impozitului de 1% pentru microîntreprinderile a căror cifră de afaceri nu depășește 500.000 de euro. Se propune un impozit de 2% pentru cele care au nivel de profitabilitate de peste 30%.
• Majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%. (în discuție procentul).
• Majorarea salariului minim de la 3.000 de lei la 3.300 de lei în prima etapă și la 3.750 în a doua, respectiv, în construcții de la 4.000 la 4.500 de lei.
• TVA unic de 19% și renunțarea la cotele reduse la alimentele de bază sau în industrii precum HoReCa. S-a discutat inclusiv despre un TVA de 21, 22%.
• Introducerea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) și la salariile din agricultură și construcții.
• Desființarea a 200.000 de posturi neocupate din administrație.

CONSTRUCȚII.

Victor Marinescu:  „Nu este corect să schimbi regula în timpul jocului! Vom asista la falimente!”

Piața construcțiilor a fost afectată în ultimii ani nu doar de lipsa forței de muncă, ci și de creșterea necontrolată a prețurilor la materiale și servicii. Anularea beneficiilor de care se bucurau și care le fuseseră garantate pentru 10 ani ar genera o serie întreagă de complicații care numai la creșterea încasărilor la buget nu ar duce. Victor Marinescu, managerul Star Trading și unul dintre cei mai cunoscuți constructori argeșeni, susține că statul va plăti mai mult pentru măsurile pe care intenționează să le introducă.

Vom fi impactați negativ cu toții dacă va fi reintrodusă contribuția la asigurările de sănătate. Facilitatea aceasta ne-a fost garantată pentru zece ani, dar nu cred că am beneficiat de ea nici cinci ani. Nu este corect să schimbi regula în timpul jocului! Vom asista, astfel, la falimente, la creșterea șomajului, adică la adâncirea găurii din bugetul statului. Mai mult, statul va plăti mai scump lucrările, pentru că va trebui să acoperim și noi, cumva, pierderile suferite, pentru a ne putea menține pe piață. Statul ne-a dat, statul ne-a luat! Când s-au acordat aceste beneficii fiscale și pentru noi, și pentru cei din agricultură, a fost tocmai pentru a fi stabilizată piața muncii. Acum nu poate urma decât o destabilizare generală. S-au purtat discuții pe această temă, dar s-au purtat degeaba. Statul este stăpânul nostru și va face mereu ce vrea, dincolo de aceste simulări de dialog.”, ne-a declarat omul de afaceri argeșean.

AGRICULTURĂ.

Mircea Băluță: „Nu vom avea cum să susținem pierderile ce vor urma!”

Agricultura, sector extrem de afectat nu doar de lipsa forței de muncă, ar urma să sufere suplimentar dacă măsurile fiscale avansate de guvern vor intra în vigoare. Mircea Băluță, președinte executiv al Cooperativei Agricole Argeș Biosud și președinte al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), susține că falimentul va fi iminent pentru mulți dintre cei care lucrează în agricultură.

În iunie 2022, s-a introdus această facilitate fiscală pentru noi. Am fost ultimii exceptați de la plata contribuției la CASS și primii cărora li se anulează. Venim după un an cu costuri ridicate din cauza războiului; vorbim despre costurile foarte ridicate cu producția de semințe, cu motorina, timp în care prețul de vânzare s-a înjumătățit. O să auzim de falimente numeroase. Să introduci CASS tocmai în acest context, în care suferim la capitolul forță de muncă și nu avem licee agricole  înseamnă să adâncești falimentul acestei ramuri a economiei. Oricum aveam o rentabilitate aproape inexistentă. Nu vom avea cum să susținem pierderile ce vor urma. Nu suntem de acord cu măsurile anunțate, am comunicat acest lucru, dar decizia va fi strict una politică.”, ne-a declarat Mircea Băluță.

Potrivit acestuia, „mult mai potrivite și eficiente ar fi restructurarea agențiilor și eficientizarea activității ANAF decât să tai facilități pentru o ramură atât de importantă.”

HoReCa.

Ruxandra Stoica: „Vă dați seama ce ar însemna pentru litoralul românesc să se mărească acest TVA?”

Majorarea TVA de 9% de care beneficia și industria HoReCa va genera un lanț de consecințe ce vor afecta acest domeniu. Îl vor afecta absolut gratuit, susține Ruxandra Stoica, președinte al Asociației HoReCa Argeș, întrucât măsurile fiscale anunțate nu vor genera încasări mai mari la bugetul statului. Din contră!

Creșterea TVA de 9% este o măsură inoportună în acest moment critic pentru industrie. Vorbim despre încă o frână ale cărei urmări vor fi creșterea șomajului în rândul angajaților, scăderea cifrei de afaceri și o colectare mai mică la bugetul statului, pe cale de consecință. Este încă o palmă dată ospitalității din România, după trei ani în care am avut de la pandemie la criza generată de război. Toate taxele crescute până acum au afectat direct și indirect sectorul nostru.”, ne-a declarat Ruxandra Stoica. 

Proprietar al mai multor restaurante și puburi din Argeș, președintele HoReCa Argeș susține că, într-un final, consumatorul va fi cel care va avea de suferit,  întrucât antreprenorii nu-și vor putea permite să susțină TVA fără să majoreze prețurile:

Marjele pe care le avem în acest moment nu ne permit să susținem această creștere a TVA, tocmai pentru că nouă nu ne-a scăzut prețul la utilități, salarizarea este mai scumpă decât anul trecut și suntem în continuare în situația în care materia primă e scumpă, iar utilitățile sunt cu mult peste 2021. Ca să vă dau un exemplu, în 2021, ponderea utilităților în totalul cheltuielilor se situa între 5-7%. În 2023, această pondere a ajuns la 15-17%. E o diferență pe care nu avem cum să o suportăm. Cu tot cu plafonare, utilitățile sunt mult mai costisitoare decât erau înainte de plafonare. Pe structura de cheltuieli suntem cu marjele foarte mici și nu avem cum să suportăm din marje creșterea de TVA, adică vom scumpi, deci va scădea consumul. Oricum, în piață este o reducere foarte mare a cererii. Majorarea TVA va fi o frână foarte periculoasă pentru industrie, cu consecințe și asupra cererii în piață.”

Mai mult decât atât, afectat va fi și turismul, întrucât românul va prefera să meargă la bulgari, unde TVA continuă să rămână scăzut pentru industria ospitalității. Să majorezi, la acest moment, niște servicii care în România oricum erau ridicate și nu prea făceau față concurenței ar reprezenta sinucidere curată.

Majoritatea țărilor europene au cotă mai mică pentru mâncare și HoReCa. Și bulgarii au această cotă de TVA de 9%. Vă dați seama ce ar însemna pentru litoralul românesc să se mărească acest TVA, când oricum beneficia de reclamă negativă, iar bulgarii să rămână în continuare la 9%?!”, s-a întrebat, retoric, Ruxandra Stoica.

Ultima care rămâne este speranța că guvernanții vor realiza că își taie singuri craca de sub picioare. De fapt, taie craca a mii și mii de antreprenori care ar putea falimenta și mai taie craca a mii și mii de români care s-ar putea trezi fără un loc de muncă și cu o calitate a vieții din ce în ce mai scăzută.

Noi, cei din HoReCa, suntem convinși că majorarea TVA nu va ajuta la o colectare mai mare, ci ne va arunca din nou în zona de gri și negru. Un TVA de 5% a ajutat mult industria să crească. Am acceptat apoi cota de 9%, crezând că e una corectă pentru țările din UE. Înțelegem că situația economică este complicată, pentru că și pentru noi, de vreo trei ani, situațiile sunt foarte complicate. Știm ce înseamnă să nu ai resurse, am trecut prin asta. Dar ce nu înțelegem este de ce trebuie să se ia în calcul o măsură care vizează o colectare care va aduce încasări mai mici. Ne vom confrunta cu o stopare a investițiilor care până acum au fost temporizate de criza economică și pandemie. De data aceasta, majorarea TVA va pune cruce la tot ce se afla în stand-by.”, ne-a mai declarat președintele HoReCa Argeș. 

Salvarea deficitului bugetar vine pe hârtie! Prefectura Argeș taie fără milă din colile A4!

Gaura din buget se tot mărește, sărind de la 20 de miliarde de lei, la începutul anului, până la 55 miliarde de lei, în prezent.

Ținta de 4,4% din PIB asumată pentru deficitul bugetar în 2023 va fi depășită cu mult, estimează specialiștii, putând ajunge până la 6-7%. Cauzele, susțin aceiași analiști, sunt proasta construcție bugetară, insuficienta colectare, lipsa reformelor și creșterea nesustenabilă a cheltuielilor.

Guvernul pregătește în prezent o serie de măsuri legislative menite să țină lucrurile sub control. Dacă pe linie fiscală se anunță elimentarea mai multor facilități, schimbarea unor taxe și introducerea de noi impozite și contribuții, pe linia reducerii cheltuielilor bugetare, executivul are în vedere măsuri precum:

• desființarea a 200.000 de posturi vacante (e neclar dacă sunt sau nu bugetate);
• comasarea unor instituții care au același rol sau unul similar;
• înghețarea angajărilor la stat.

Întrebat cum s-ar putea bifa o economisire a banilor publici în Argeș, așa cum o cere intens guvernul, prefectul Radu Perianu ne-a declarat:

Este normal ca, pentru reducerea deficitului bugetar, să existe măsuri care vizează cheltuielile statului. Este normal să punem toți umărul și să depășim o situație economică apăsătoare. Acest lucru nu a început acum, nu ne-am trezit peste noapte, ci lucrurile au fost discutate încă dinainte de a se produce rocada guvernamentală. Respectiv, atunci când era premier, Nicolae Ciucă a avut în vedere modalități de reducere a cheltuielilor.

 

Măsurile au fost aceleași în toată țara, nu doar la Prefectura Argeș, de minimizare a costurilor pentru utilități, consumabile, la care intră și hârtia de birou, combustibil. Bineînțeles, economia se face până în punctul în care nu încurcă activitatea instituției!”

Conducând, într-adevăr, una dintre instituțiile cu cele mai mici bugete publice alocate, prefectul dă un semnal că, între milioane de euro cheltuite anual pe salarii nejustificate și uriașe, între alte milioane băgate în investiții supraevaluate și între costuri de achiziții și funcționare triple decât cele din mediul privat, statul poate să strângă cureaua la coli A4, pe principiul hârtia salvează România!

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro: