Joi Mare din Săptămâna Patimilor este cunoscută pentru numeroasele datini și superstiții specifice acestei zile. Este cunoscută în popor și ca Joia Neagră sau Joimărița.
Credincioșii participă în această seară la Denia celor 12 Evanghelii, iar fetele aduc, cu acest prilej, o panglică la biserică. După fiecare Evanghelie, se face câte un nod în panglică, iar fetele își pun câte o dorință. Apoi, panglica este luată în casă, iar după împlinirea unei dorințe se desface câte un nod. Până la finalul anului, ar trebui ca toate cele 12 noduri să fie desfăcute.
Potrivit tradiției, celor care participă la cele 12 Evanghelii li se vor împlini cele mai importante dorințe.
De ce nu e bine să dormi în Joia Mare
O superstiție foarte cunoscută spune că cei care dorm în Joia Mare vor fi leneși întregul an și nu vor reuși să ducă la bun sfârșit nicio sarcină. De asemenea, se crede că în special femeile nu au voie să doarmă astăzi, deoarece Joimărița, o femeie fiorosasă care pedepsea aspru lenea soțiilor și a fetelor de măritat, le va face incapabile să lucreze întregul an.
Cine n-a terminat de tors nici că mai toarce. Joimăriţa le pedepseşte pe femeile leneşe, le bate peste degete şi le arde cânepa netoarsă. Pe unele pur şi simplu le fură, le frige şi le mănâncă. Când Joimăriţa nu se manifestă explicit, o fac, pe alocuri, colindătorii: ei controlează torsul, îşi bat joc de leneşi şi chiar ard fuioarele netoarse”, se arată în Ghidul Sărbătorilor Românești, scris de Irina Nicolau.
Un alt obicei respectat de majoritatea credincioșilor în Joia Mare îl reprezintă împărtășania. Oamenii vin la biserică pentru a se împărtăși, după ce primesc Sfânta Taină a Spovedaniei. Mai mult, în această zi credincioșii țin post cu mâncare uscată, potrivit traditii-superstitii.ro. În Joia Mare nu se mai trag clopotele la biserică, ci toaca.
Potrivit „Ghidului Sărbătorilor Românești”, scris de Irina Nicolau, în această zi nu se lucrează. Se face borș, care ține tot anul.
Se fac focuri din vreascuri rupte cu mâna pentru cei trecuți în neființă, iar pe lângă focuri se așează scaune, se pune pâine cu vin și se tămâiază. Potrivit Irinei Nicolau, în Joia Mare morții se pregătesc să sosească pe pământ. Ei trebuie să fie ajutați și primiți bine.
Ouăle se vopsesc în Joia Mare
În Joia Mare, femeile vopsesc ouăle pentru masa de Paște. Sunt încondeiate conform tradițiilor populare românești, cu motive creștine sau doar vopsite în culoarea roșie. Ouăle sunt duse la biserică pentru a fi sfințite înainte de a fi puse pe masă. Se spune că ouăle înroșite în Joia Mare nu se strică tot anul. Mai mult, credincioșii spun că dacă sunt îngropate, ele feresc zona respectivă de piatră.
Ouăle sunt spălate, lăsate la uscat, iar apoi fierte în vopsea. Pe lângă vopsea roșie, în ziua de azi, românii colorează ouăle și în galben, verde sau albastru.
În „Ghidul Sărbătorilor Românești” se mai spune că oul roșu apără de farmece și că atunci când oamenii nu vor mai vopsi ouăle în această culoare, Necuratul va deveni stăpân peste această lume:
Ouăle muncite nu se dau de pomană – nu le primeşte Dumnezeu. Unele sunt pline, deci se pot mânca, altele, goale, se înşiră pe aţă şi se pun la icoană. Scrisul ouălor se plăteşte. Femeile mai pricepute îl fac şi pentru alte case. Se plăteşte pe claie. O claie numără 30 de ouă. Numai oul roşu se duce la câmp; el se păstrează peste an ca să te apere de farmece. Şi Dracu tot de ouăle roşii se interesează. Cică el de două lucruri întreabă: dacă oamenii mai colindă şi dacă mai fac ouă roşii. Când n-or mai face asta, Dracu devine stăpân peste lume”, scrie Irina Nicolau în „Ghidul sărbătorilor românești”.
